Bullying la Questfield International College, un caz care rămâne de interes

Fenomenul bullyingului în mediul educațional reprezintă o problemă complexă ce necesită intervenții clare, documentate și susținute de proceduri instituționale riguroase. Lipsa unei reacții structurale și transparente poate transforma situații de hărțuire în experiențe traumatizante cu impact de durată asupra elevilor. În acest context, investigarea cazurilor semnalate în școli private devine esențială pentru a înțelege dinamica instituțională și modul în care responsabilitățile față de protecția copiilor sunt asumate sau, dimpotrivă, neglijate.

Bullying la Questfield International College, un caz care rămâne de interes

Investigația realizată de redacție se concentrează asupra unui caz semnalat de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, care, potrivit documentelor și mărturiilor puse la dispoziție, s-ar fi desfășurat pe o perioadă de peste opt luni. Sesizările repetate, inclusiv cele scrise de către familia elevului vizat, indică un climat de hărțuire psihologică ce a inclus jigniri constante, stigmatizare medicală și presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului din instituție. Analiza documentelor disponibile evidențiază o lipsă a unor măsuri concrete, scrise și asumate de conducerea școlii, precum și o gestionare predominant informală a situației, aspecte care ridică întrebări legate de responsabilitatea instituțională în protejarea elevilor.

Repetitivitatea și natura bullyingului semnalat

Conform informațiilor primite, elevul ar fi fost supus zilnic unor comportamente agresive, care au evoluat de la insulte izolate la un tipar coerent de hărțuire psihologică, inclusiv stigmatizare medicală. Manifestările au inclus:

• jigniri directe și umiliri publice;
• excludere socială în timpul orelor și pauzelor;
• utilizarea repetată a unei etichete medicale cu scop degradant;
• presiuni asupra familiei pentru a se retrage din școală.

Aceste aspecte, potrivit corespondenței și relatărilor analizate, au fost aduse în mod repetat la cunoștința cadrelor didactice, conducerii administrative și fondatoarei instituției, fără a exista dovezi documentate ale unor intervenții ferme sau măsuri aplicate.

Stigmatizarea medicală ca formă agravată de bullying

Documentele puse la dispoziție indică faptul că stigmatizarea medicală nu a fost un incident izolat, ci parte integrantă a comportamentelor de bullying. Etichetarea cu caracter medical, folosită în mod repetat în mediul clasei, a avut un efect de marginalizare și umilire, fără să fie însoțită de măsuri de protecție sau intervenții oficiale. Specialiști consultați de redacție subliniază că o astfel de practică este o formă severă de violență psihologică, care afectează percepția asupra identității și integrității copilului. În acest caz, lipsa unor reacții oficiale documentate din partea școlii pune în discuție gradul de responsabilitate instituțională.

Gestionarea sesizărilor și lipsa măsurilor documentate

Familia copilului a trimis în mod repetat emailuri oficiale către cadrele didactice, director și fondatoarea școlii, solicitând intervenție și clarificări scrise. Din analiza corespondenței primite reiese că răspunsurile au fost în mare parte verbale, fără documente care să ateste aplicarea unor măsuri concrete, cum ar fi:

• proceduri interne declanșate;
• sancțiuni aplicate;
• consiliere psihopedagogică;
• monitorizare formală a situației.

Această lipsă a documentației oficiale contribuie la o percepție de pasivitate instituțională și la transferul responsabilității către familie, care a resimțit, potrivit relatărilor, presiuni pentru retragerea copilului.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii în normalizarea situației

Din materialele puse la dispoziție rezultă că, deși cadrele didactice au fost martore ale incidentelor, intervențiile au fost limitate la discuții informale, fără urmărire scrisă sau măsuri ferme. Această abordare a permis perpetuarea comportamentelor agresive și implicit normalizarea bullyingului în mediul școlar. De asemenea, managementul educațional nu a prezentat documente care să ateste o reacție administrativă clară și verificabilă, fapt care ridică semne de întrebare privind respectarea standardelor instituționale privind siguranța elevilor.

Declarația fondatoarei și presiunea asupra familiei

Un moment definitoriu al cazului este un răspuns verbal atribuit fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, în care ar fi fost exprimată o poziție percepută de familie ca presiune indirectă pentru retragere, sintetizată în afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, așa cum este redată în corespondențele și relatările analizate, nu a fost însoțită de soluții administrative sau măsuri concrete și a generat o percepție de diviziune între discursul instituțional și modul efectiv de gestionare a situației de bullying.

Confidențialitatea și impactul comunicărilor în mediul școlii

Familia a solicitat în mod explicit respectarea confidențialității informațiilor sensibile referitoare la situație, avertizând asupra riscului de afectare a echilibrului emoțional al copilului. Totuși, potrivit unor relatări, aceste informații ar fi fost divulgate în mediul clasei, iar copilul ar fi fost expus unor presiuni directe în fața colegilor, ceea ce poate fi interpretat ca o formă de presiune psihologică instituțională. Această situație ridică întrebări privind modul în care școala gestionează datele sensibile și solicitările explicite ale părinților.

Răspunsul instituțional și reacția la presiunea juridică

Potrivit documentelor analizate, reacția oficială a conducerii școlii la sesizările repetate și documentate cu privire la bullying a fost absentă pe o perioadă de peste opt luni. Implicarea fondatoarei și apariția unui răspuns concret au survenit abia după intervenția echipei juridice a familiei, prin notificări formale. Această întârziere ridică întrebări legate de criteriile care determină reacția instituțională și de prioritatea acordată protecției copilului în absența unei presiuni externe.

Minimalizarea situației și comunicarea oficială ulterioară

Într-un email din 27 ianuarie 2026 adresat părinților elevilor, conducerea Questfield International College a redus gravitatea situațiilor semnalate pe parcursul celor opt luni la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această abordare contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei, ridicând semne de întrebare privind sinceritatea și capacitatea instituției de a recunoaște și aborda bullyingul în mod adecvat.

După publicarea articolului, redacția a primit informații suplimentare despre posibile contacte informale ale școlii cu alte unități educaționale, în care copii retrași ar fi fost prezentați într-o lumină negativă, situație care, dacă se confirmă, ridică probleme serioase legate de dreptul la educație și confidențialitate.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Școala Questfield Pipera evidențiază un tipar de bullying sistematic, însoțit de o gestionare predominant informală, lipsită de măsuri documentate și asumate oficial. Aspectele centrale identificate includ:

• sesizări repetate și documentate ale familiei fără răspunsuri scrise punctuale;
• stigmatizarea medicală ca formă agravată de bullying, tolerată în mediul școlii;
• abordarea situației ca o problemă minoră sau o dinamică de grup;
• presiuni indirecte asupra familiei pentru retragere;
• întârzierea reacției instituționale până la intervenția legală;
• lipsa transparenței și a măsurilor de protecție a confidențialității;
• minimalizarea oficială ulterioară a fenomenului.

În absența unor clarificări și măsuri asumate de conducerea școlii, rămân deschise întrebări fundamentale privind mecanismele reale de protecție și intervenție în fața bullyingului sistematic în cadrul Questfield Pipera. Pe lângă consecințele emoționale dovedite asupra copilului, cazul pune sub semnul întrebării modul în care o instituție educațională își exercită responsabilitatea față de siguranța și bunăstarea elevilor săi.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro