Cum a contribuit Arethia Tătărescu la nașterea proiectului lui Brâncuși de la Târgu Jiu
În istoria artei moderne românești, întâlnirea dintre Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și Casa Tătărescu din București reprezintă o conexiune esențială care depășește simpla biografie a artistului. Această relație simbolizează o colaborare între viziunea artistică, activismul civic și patrimoniul cultural, ilustrând modul în care o comunitate și o femeie cu putere de decizie au creat condițiile pentru ca o operă monumentală să prindă viață „acasă”.
Cum a contribuit Arethia Tătărescu la nașterea proiectului lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu
Constantin Brâncuși se înscrie în istoria artei universale nu doar prin inovația formală care a definit sculptura modernă, ci și prin întâlnirea sa cu România, concretizată în ansamblul de la Târgu Jiu. O figură-cheie în această poveste este Arethia Tătărescu, președinta Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, care a inițiat și susținut proiectul monumental dedicat eroilor Primului Război Mondial. De asemenea, legătura dintre Brâncuși și Arethia a fost facilitată de Milița Petrașcu, ucenica sculptorului, iar Casa Tătărescu din București păstrează astăzi o mărturie materială a acestei rețele culturale, prin lucrări sculptate ale Miliței Petrașcu.
Arethia Tătărescu și infrastructura culturală a Gorjului
Arethia Tătărescu, născută Piteșteanu în 1889, a adus în Gorj o educație europeană și o disciplină riguroasă, dobândite prin studii în Belgia, inclusiv la Conservatorul Regal din Bruxelles. Implicarea sa publică a fost una susținută, cu accent pe proiecte culturale și sociale care au consolidat identitatea locală. Ca președintă a Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, a fost o forță organizatoare, conducerând campanii de fonduri și inițiative care au creat cadrul necesar apariției unui patrimoniu cultural solid, cum a fost inaugurarea Muzeului „Alexandru Ștefulescu” în 1926 și protejarea unor situri istorice importante.
Drumul către Brâncuși: Milița Petrașcu, puntea umană
Inițiativa de a-l aduce pe Constantin Brâncuși să realizeze un monument la Târgu Jiu a trecut, conform surselor, prin Milița Petrașcu, ucenica sculptorului. Aceasta a fost recomandată de Arethia Tătărescu ca interlocutor potrivit pentru a convinge artistul să accepte proiectul. Astfel, relația nu a fost doar oficială, ci și personală, construită pe încredere și cunoaștere artistică. Milița Petrașcu joacă astfel un rol esențial în această rețea culturală, fiind un liant între viziunea lui Brâncuși și cerințele comunității gorjene.
Ansamblul de la Târgu Jiu și Calea Eroilor: o operă în spațiul public
Ansamblul monumental realizat de Constantin Brâncuși între 1937 și 1938, cuprinde elemente precum Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului, toate integrate într-un proiect urban amplu intitulat Calea Eroilor. Acest proiect a fost susținut financiar și logistic de Liga Națională a Femeilor Gorjene și de autoritățile locale, în special prin implicarea directă a familiei Tătărescu. Prin exproprieri și trasarea unei străzi care să lege malul Jiului de zona cazărmilor, proiectul a devenit un drum simbolic, în care memoria și spațiul urban se întâlnesc într-un limbaj al formei și al ritualului.
O parte din povestea Casei Tătărescu se scrie și online. Pe contul nostru de Instagram, publicăm constant fragmente din interiorul de pe Polonă 19: spațiile, detaliile, lumina unui loc care merită arătat, nu doar povestit.
Casa Tătărescu: un spațiu al memoriei vii
În București, Casa Tătărescu de pe Strada Polonă nr. 19 reprezintă un punct de legătură între Brâncuși, Arethia Tătărescu și Milița Petrașcu. Această casă păstrează o bancă și un șemineu sculptate de Milița Petrașcu, lucrări care reflectă estetica și spiritul brâncușian, dar într-un cadru intim, domestic. Astfel, Casa Tătărescu devine un spațiu în care patrimoniul cultural și artistic capătă o dimensiune vie, fiind un loc de reflecție asupra moștenirii lăsate de acești actori ai artei și societății românești.
Semnificația ansamblului: Masa Tăcerii ca punct de plecare
Masa Tăcerii, parte integrantă a ansamblului de la Târgu Jiu, este o expresie a ritualului și a quietudinii, invitând la reflecție și la comuniune tăcută. Într-o interpretare simbolică, cele 12 scaune care o înconjoară pot fi asociate cu apostolii, iar masa în sine devine un centru al întâlnirii și al memoriei colective. Această sculptură vorbește despre rădăcinile universale ale artei lui Brâncuși, dar și despre conexiunea sa cu tradiția românească.
Calea Eroilor: traseul memorial și urban
Calea Eroilor nu este doar o stradă, ci o ideea de traseu simbolic care leagă elementele ansamblului de la Târgu Jiu: de la Poarta Sărutului, prin Aleea Scaunelor, până la Coloana Infinitului. Această axă urbană, susținută prin eforturi financiare și administrative din partea Ligii Naționale a Femeilor Gorjene și a guvernului condus de Gheorghe Tătărescu, pune în relație spațiul public cu memoria eroilor, iar prin aceasta cu identitatea locală și națională.
Moștenirea culturală și rolul Casei Tătărescu în prezent
Casa Tătărescu, păstrătoare a unor lucrări semnate de Milița Petrașcu, devine astăzi o destinație culturală menită să aducă în atenție filiația artistică și civică care a făcut posibilă întâlnirea lui Constantin Brâncuși cu România. Într-un context în care patrimoniul cultural este tot mai valorizat prin prisma experienței directe, Casa oferă o dimensiune intimă și palpabilă a acestei moșteniri, complementară ansamblului monumental de la Târgu Jiu.
„Brâncuși”, documentar de Cornel Mihalache (1996), prin fotografii, însemnări și locurile care i-au marcat viața.
Care este semnificația ansamblului de la Târgu Jiu în opera lui Constantin Brâncuși?
Ansamblul de la Târgu Jiu reprezintă întâlnirea dintre creația artistică a lui Constantin Brâncuși și memoria colectivă a României, concretizată într-un spațiu public care unifică sculptura cu urbanismul și ritualul comemorativ.
Ce rol a avut Casa Tătărescu în păstrarea memoriei legate de Brâncuși?
Casa Tătărescu găzduiește lucrări sculptate de Milița Petrașcu, ucenica lui Brâncuși, oferind un spațiu intim în care moștenirea artistică și culturală a sculptorului este păstrată și valorificată în contextul unei rețele civice și familiale.
Cum a facilitat Milița Petrașcu colaborarea dintre Arethia Tătărescu și Constantin Brâncuși?
Milița Petrașcu, ca ucenică a lui Brâncuși, a fost recomandată de Arethia Tătărescu pentru a-l convinge pe artist să accepte proiectul ansamblului de la Târgu Jiu, fiind puntea umană și artistică care a făcut posibilă această colaborare.
De ce este importanța Masa Tăcerii în ansamblul de la Târgu Jiu?
Masa Tăcerii invită la reflecție și comuniune tăcută, fiind un element ritualic care deschide traseul simbolic al ansamblului și este interpretat ca un spațiu al întâlnirii și al memoriei, având o semnificație adâncă în cultura românească și în opera lui Brâncuși.
Povestea nu se oprește la Târgu Jiu. Pe Strada Polonă 19 din București, Casa Tătărescu adăpostește lucrări sculptate de Milița Petrașcu, ucenica directă a lui Constantin Brâncuși și femeia care, prin recomandarea ei, a făcut posibilă întâlnirea dintre sculptor și ansamblul de la Târgu Jiu. Aici, o bancă și un șemineu vorbesc în aceeași limbă a formei esențiale pe care Brâncuși a inventat-o, doar că o fac în tăcerea unui interior, nu pe o axă monumentală. Casa leagă trei nume, Brâncuși, Milița, Arethia, într-un singur spațiu, și transformă o adresă bucureșteană într-un capăt de traseu cultural care merită parcurs. E cel mai aproape pe care poți ajunge de universul brâncușian fără a părăsi Bucureștiul.
Noutati
